| Efecte: | Detalii Ceai Fenicul vrac: Pentru realizarea Ceaiului de Fenicul, au fost folosite plante nemodificate genetic, obținute preponderent de la cultivatori locali. Fructele de Fenicul au fost recoltate în momentul atingerii maturității fiziologice, apoi uscate la temperaturi menajante, păstrându-și, așadar, proprietățile benefice. Nu au fost folosite tratamente chimice sau iradiante. Ceaiul de Fenicul, similar celui de Anason, contribuie la ușurarea digestiei, combaterea balonării și stimularea expectorării. În plus, compușii activi (de ex.: fitoestrogeni, flavonoizi, ulei eteric – trans- și cis-anetol, izoanetol, estragol, α- și β-pinen, α- și β-felandren, apiol, terpinen, dilapiol, camfen, mircen, limonen; derivați fenilpropionici, pentozani, pectine, acizi organici – acizi cafeic, clorogenic, fumaric, ferulic, citric, tartric, siringic, anisic, vanilic, gentisic; cumarine – umbeliferonă, bergapten; vitamine și săruri minerale ș.a.) din fructele de Fenicul contribuie și la: relaxarea țesuturilor și diminuarea stărilor inflamatorii, diminuarea spasmelor sau contracțiilor involuntare de la nivelul bronhiilor și abdominal, ușurarea respirației prin fluidizarea secrețiilor bronșice și stimularea expectorării, stimularea secreției glandelor mamare, liniștirea sistemului nervos, eliminarea viermilor intestinali și îndepărtarea toxinelor metabolice și a excesului de apă din organism pe cale urinară. Pe scurt, printre virtuțile ceaiului de Fenicul se numără acțiunea: antispastică, antiinflamatoare, antitusivă, antiastmatică, expectorantă, secretolitică, sedativă, galactogogă, vermifugă, carminativă, de reglare a poftei de mâncare și diuretică. Extern se poate folosi pentru: calmarea durerilor în gât, combaterea inflamațiilor oculare și îngrijirea tenurilor devitalizate și îmbătrânite. Prezentarea compușilor activi din Ceaiul Fenicul vrac: Cultivat încă din Antichitate de către popoarele ce trăiau pe teritoriile din jurul Mării Mediterane, Feniculul era bine cunoscut și de către strămoșii noștri daci, care îl denumeau „bardon/baden”. În prezent, cei mai mari cultivatori de pe teritoriul european sunt: Italia, Bulgaria, Austria, Germania, Grecia, Olanda și Ungaria. Specia este valorificată ca plantă aromatică, medicinală sau condimentară datorită conținutului bogat în ulei volatil. De asemenea, acesta este unul dintre cele 3 ingrediente de bază ale absintului (băutură alcoolică ce a fost inițial un elixir medicinal) alături de Pelin și Anason. Similar, Feniculul este folosit și la aromatizarea akvavitului, un distilat de origine scandinavă, produs din cereale și cartofi. În fitoterapia modernă, preparatele pe bază de Fenicul sunt recomandate pentru efectul lor calmant atât asupra sistemului nervos, cât și asupra gurii, gâtului, faringelor și a corzilor vocale, ameliorând iritațiile de la nivelul gâtului și a căilor respiratorii. Acesta stimulează saliva și sucurile gastrice, optimizând digestia. Datorită conținutului în fitohormoni, Feniculul este recomandat și în reglarea fluxului menstrual, reducerea disconfortului asociat acestei perioade, ușurarea traversării etapelor menopauzale și stimularea producției de lapte a glandelor mamare. De asemenea, preparatele pe bază de Fenicul reglează pofta de mâncare, normalizează peristaltismul calmând spasmele abdominale dureroase, elimină gazele, balonarea și viermii intestinali. Infuziile de Fenicul susțin detoxifierea organismului prin stimularea eliminării toxinelor metabolice și a excesului de apă din țesuturi pe cale urinară, acționând asupra epiteliului renal și mărind cantitatea de urină eliminată în timp. Este important de menționat faptul că în doze mari și consumat frecvent, Feniculul poate deveni toxic, declanșând crize epileptiforme, halucinații și/sau somnolență și iritând mucoasa gastrointestinală. Extern, preparatele pe bază de Fenicul au o acțiune calmantă, antiseptică și antiinflamatoare, fiind recomandate pentru îngrijirea gurii și gâtului, a tenului și a ochilor prin: gargare, spălături locale, badijonări sau comprese |
|---|---|
| Compozitie: | Fructe de Fenicul (Foeniculum vulgare). |
| Mod de folosire: | Mod de utilizare Ceai Fenicul vrac: Extern: sub formă de decoct pentru gargară, comprese, cataplasme, spălături locale, îngrijirea căilor respiratorii, a pielii și a ochilor. Contraindicații: Precauții: |
Produse asemanatoare
Beneficii:
acest ceai are proprietati emoliente, expectorante, fluidizante ale secretiei bronsice, antitusive si antispastice datorita mucilagiilor, saponinelor si uleiurilor esentiale din plantele prezente in compozitia sa.
Carvacrolul si timolul prezente in cimbru si sovarv, confera ceaiului proprietati antiseptice, antimicrobiene, actionand asupra unui spectru larg de germeni patogeni. De asemenea, mugurii de plop denumiti si „propolis vegetal”, au actiune antibacteriana si antiinflamatoare. Ciubotica cucului, patlagina si florile de tei datorita mucilagiilor pe care le contin formeaza pe suprafata mucoaselor un strat protector, fiind utile in tusea iritativa. Scaiul vanat, ghimbirul si mugurii de pin prezinta actiune puternic expectoranta si fluidifianta a secretiilor bronhice.
- pătlagina şi teiul ajută la optimizarea secreţiilor bronhice şi la protejarea mucoasei tractului respirator;
- eucaliptul, cimbrul, feniculul, isopul şi pătlagina ajută în caz de iritare a gâtului şi a faringelui;
- feniculul susţine secreţia de mucus şi uşurează expectoraţia;
- lemnul dulce calmează tractul respirator superior şi ajută la menţinerea confortului respirator;
- ghimbirul contribuie la menținerea sănătății tractului respirator.
Recenzii
Nu sunt recenzii