| Efecte: | Detalii Ceai Ghimpe vrac: Pentru realizarea Ceaiului de Ghimpe, au fost folosite plante nemodificate genetic, obținute preponderent din flora spontană a țării noastre. Părțile aeriene de Ghimpe (Xanthii spinosi herba) au fost recoltate în lunile de vară (iunie-august), pe timp frumos, și uscate la temperaturi menajante, păstrându-și, așadar, proprietățile benefice. Nu au fost folosite tratamente chimice sau iradiante. Ceaiul de Ghimpe ajută la menținerea funcționării normale a aparatului uro-genital masculin. Folosit în mod regulat, acesta are o acțiune benefică la nivelul prostatei, rinichilor și al tiroidei. În plus, compușii activi (de ex., lactone – xantatina, xantinină, xantanol, tomentosin, xantinosin, xantanolide, saponine, fitosteroli – beta-sisteroli, stigmasterol; flavonoide, acizi organici – cafeic, clorogenic, diterpene, taninuri, carotenoide, ulei volatil ș.a.) din părțile aeriene de Ghimpe ajută și la: relaxarea musculaturii netede a vaselor mari, ușurarea digestiei, favorizarea eliminării gazelor reducerea inflamației și dimensiunilor prostatei, combaterea infecțiilor microbiene de la nivelul aparatului urinar, combaterea litiazei renale, reglarea funcției tiroidiene, limitarea proceselor de diviziune celulară necontrolată, reducerea glicemiei, stimularea salivării și susținerea proceselor de eliminare a toxinelor din organism pe cale urinară și sudorifică. Pe scurt, printre virtuțile ceaiului de Ghimpe se numără acțiunea: antiinflamatoare, antiseptică, diaforetică, diuretică, antitumorală, hipoglicemiantă, sialagogă, antidiareică și anticongestivă la nivelul prostatei. Extern, Ghimpele ajută la grăbirea refacerii zonelor lezate, combaterea infecțiilor microbiene (fiind deosebit de eficient împotriva speciei Proteus vulgaris), reducerea dimensiunilor prostatei și combaterea problemelor de natură inflamatorie. Astfel, extern, acesta are acțiune: antiinflamatoare, cicatrizantă, astringentă și dezinfectantă. Prezentarea compușilor activi din Ceaiul Ghimpe vrac: Folosit încă din Antichitate, Ghimpele s-a dovedit util în combaterea a numeroase probleme de sănătate, de-a lungul timpului și este recunoscut în medicina tradițională a multor popoare. Strămoșii noștri daci au denumit această plantă „curionnecum”, „curionnecuma” sau „thraxila” și au folosit-o pentru tratarea holerei. În medicina populară română, Ghimpele este folosit de mult timp pentru afecțiunile căilor urinare și ale prostatei. La ruși acesta a fost folosit empiric ca remediu pentru turbare. În Medicina Tradițională Chineză frunzele și fructele acestei specii sunt folosite în adresarea problemelor de natură inflamatorie (de ex. artrită reumatoidă) și sunt recunoscute pentru proprietățile sudorifice, antipiretice și sedative. De asemenea, numeroase popoare din regiunile sud-europene și nord-africane au o tradiție îndelungată de folosire a Ghimpelui în scopuri antidiabetice, antitumorale, sialagoge sau diuretice. Pe scurt, fitoterapia modernă recomandă preparatele pe bază de Ghimpe în problemele de natură uro-genitală, cu precădere la persoanele de sex masculin cu vârste peste 45 ani. Studiile științifice au evidențiat proprietățile benefice ale acestei plante în adenomul de prostată, litiazele renale, prostatită, cistopielită colibacilară și în infecțiile cu Proteus vulgaris. Spre exemplu, astfel de studii clinice și de laborator au fost conduse și pe teritoriul țării noastre în cadrul Universității de Medicină și Farmacie din Cluj-Napoca. Oamenii de știință implicați au putut observa proprietăți cicatrizante, dezinfectante și anticongestive ale extractului apos de Ghimpe, cu efecte benefice în afecțiunile deja menționate. Astfel, Ghimpele a contribuit la sterilizarea urinei și retenția selectivă în serul sanguin a electroliților (Mg2+, K+), cu efect protector asupra miocardului. De asemenea, conform fitoterapiei moderne, produsele pe bază de Ghimpe ajută și la menținerea bunei funcționări a tiroidei, în special în cazul în care există un surplus de hormoni tiroidieni. Nu în ultimul rând, specia poate fi folosită și extern în cazul adenomului de prostată sau pentru combaterea infecțiilor bacteriene și fungice, pentru adresarea problemelor de natură inflamatorie și pentru îngrijirea plăgilor. |
|---|---|
| Compozitie: | Părți aeriene de Ghimpe (Xanthium spinosum). |
| Mod de folosire: | Intern: Decoct din 1 linguriță de plantă la 250 mL de apă clocotită. Se fierbe 10 minute, se lasă acoperit câteva minute, apoi se strecoară și se bea călduț cu 30 minute înainte de masă. Cura recomandată este de 6-18 luni. În primele 6 luni se vor consuma zilnic câte 2 căni de ceai, apoi, în lunile ce urmează, doar câte 1 cană pe zi. Precauții: |
Produse asemanatoare
Beneficii:
acest ceai are proprietati emoliente, expectorante, fluidizante ale secretiei bronsice, antitusive si antispastice datorita mucilagiilor, saponinelor si uleiurilor esentiale din plantele prezente in compozitia sa.
Carvacrolul si timolul prezente in cimbru si sovarv, confera ceaiului proprietati antiseptice, antimicrobiene, actionand asupra unui spectru larg de germeni patogeni. De asemenea, mugurii de plop denumiti si „propolis vegetal”, au actiune antibacteriana si antiinflamatoare. Ciubotica cucului, patlagina si florile de tei datorita mucilagiilor pe care le contin formeaza pe suprafata mucoaselor un strat protector, fiind utile in tusea iritativa. Scaiul vanat, ghimbirul si mugurii de pin prezinta actiune puternic expectoranta si fluidifianta a secretiilor bronhice.
- pătlagina şi teiul ajută la optimizarea secreţiilor bronhice şi la protejarea mucoasei tractului respirator;
- eucaliptul, cimbrul, feniculul, isopul şi pătlagina ajută în caz de iritare a gâtului şi a faringelui;
- feniculul susţine secreţia de mucus şi uşurează expectoraţia;
- lemnul dulce calmează tractul respirator superior şi ajută la menţinerea confortului respirator;
- ghimbirul contribuie la menținerea sănătății tractului respirator.
Recenzii
Nu sunt recenzii